Misterul templului din Baalbek

Desi se considera ca fenicienii au fost cei care au pus bazele asezarii, sapaturile arheologice efectuate in jurul ruinelor au scos la lumina...

Misterul templului din Baalbek

Desi se considera ca fenicienii au fost cei care au pus bazele asezarii, sapaturile arheologice efectuate in jurul ruinelor au scos la lumina urme ale locuirii permanente cu aproape 1000 de ani inaintea venirii acestora, inca din anul 2900 i.H.

Situat la nord de valea Beqaa, la 16 kilometri de Marea Mediterana si la 85 kilometri de Beirut, Baalbek a fost considerat inca din cele mai vechi timpuri o minune a lumii antice. Loc de pelerinaj si de inchinaciune pentru credinciosi din intregul bazin mediteranean si din Orientul Mijlociu, acesta a fost unul dintre cele mai cunoscute centre religioase ale imperiului roman.

Baalbek, locul in care sunt ingropati primii sai locuitori

Nu se stie nici in prezent de ce orasului i-a fost acordata dintotdeauna o conotatie religioasa atat de puternica. Cert este ca pentru primii sai locuitori, Baalbek era locul perfect pentru a-si ingropa semenii. O dovedesc mormintele sapate in stanca, situate de-a lungul intregii vai, scriu cei de la gorj-domino.ro.

Chiar daca, la prima vedere, denumirea sa face referire la Baal, cel mai important zeu fenician, teoriile cu privire la originea numelui sunt impartite. In limba ebraica, „baal” inseamna „zeu”, iar termenul era folosit pentru a defini zeitatea suprema a popoarelor din Orientul Mijlociu. Pe de alta parte, Baalbek, ar fi insemnat „Zeul din Beqaa” sau „Zeul orasului”. Conform unor legende stravechi, valea Beqaa ar fi fost locul nasterii lui Baal-Hadad, echivalentul local al grecului Zeus.

Orasul zeilor!

Odata cu aparitia fenicienilor, in jurul anului 2000 i.H., orasul isi va schimba infatisarea si va fi cunoscut drept „Orasul zeilor”. Acestia construiesc un impresionat complex de temple inchinat unei triade de zei cunoscuta si ca Baal-Hadad (zeul zeilor, cel care era stapanul soarelui, al furtunii si al tunetului), Ashtart (zeita asociata atat razboiului cat si fertilitatii) si un tanar zeu al vegetatiei si turmelor, Aliyan.

Cu toate acestea, putine marturii ale existentei fenicienilor au fost scoase la iveala. Cucerirea asiriana din secolul 11 i.H, cea care va cuprinde aproape toate coasta estica a Marii Mediterane nu face nicio referire la Baalbek, ceea ce a dus la concluzia ca orasul era considerat lipsit de importanta fiind doar un centru religios obscur.

Interesul creste odata cu ocuparea Libanului de catre armatele lui Alexandru Macedon si trecerea acestuia sub guvernarea dinastiei ptolemeilor, din 323 i.H.

Baal-Hadad ar fi fost echivalentul zeului egiptean Ra

Baalbek va primi pentru prima oara denumirea de Heliopolis, subliniind importanta pe care atat egiptenii cat si grecii o acordau orasului. Se presupune ca Baal-Hadad ar fi fost echivalentul zeului egiptean Ra sau a lui Helios, varianta elena a zeului soare, desi unii cercetatori presupun ca aceasta asociere nu ar fi fost decat de ordin politic, pentru a multumi populatia din noua provincie est-mediteraneana si a realiza o legatura cultural-religioasa cu aceasta.

Totodata, este mentionata si existenta unui oracol, asemanator celor din Delphi si Dodona din Grecia, sau a celor din Egipt, Amun si Siwa. Oracolul va fi unul dintre cele mai renumite ale antichitatii, pastrandu-si rolul si in timpul ocupatiei romane. Se spune ca insusi imparatul Traian l-ar fi consultat cu putin timp inaintea mortii sale.

Vechile temple si altare au fost distruse

Desi Baalbek intra pentru o perioada de timp sub stapanirea regilor sirieni, el va fi cucerit de catre romani in anul 15 i.H., imperiu sub care va ramane pana la declinul acestuia si la invazia musulmana din 634 d.H.

Romanii sunt fascinati de templele din Baalbek si hotarasc sa construiasca deasupra acestora un gigantic complex religios inchinat lui Jupiter. Constructiile care incep in sec. 1 d.H. vor continua mai bine de un secol si jumatate, perioada in care vor fi adaugate templul rotund al lui Venus si cele ale lui Bachus si Mercur. Acestea vor servi ca loc de veneratie pana in anul 313, moment in care crestinismul va fi declarat religie oficiala a imperiului.

Odata cu instaurarea imparatilor bizantini, vechile temple si altare vor fi sistematic distruse si jefuite, totul culminand cu demolarile masive din timpul imparatului Teodosiu, cel care va construi o bazilica chiar pe locul templului lui Jupiter.