Labirintul subteran din Dobrogea. Locul pe unde fugarii treceau în Bulgaria, în vremea lui Ceauşescu

Dobrogea ascunde multe peşteri şi galerii sprectaculoase, unele dintre ele aproape necunoscute.

Labirintul subteran din Dobrogea. Locul pe unde fugarii treceau în Bulgaria, în vremea lui Ceauşescu

Dobrogea ascunde multe peşteri şi galerii sprectaculoase, unele dintre ele aproape necunoscute. Altele au intrat deja în legendele locului sau încă nu au fost cercetate în totalitate de speologi.

Poate cea mai misterioasă dintre ele este situată la 52 de kilometri de Constanţa, iar poveştile care circulă în jurul ei sunt desprinse parcă din filmele de la Hollywood.  Se spune că această grotă are tunele ce se întind pe sute de kilometri, care ajung până în Bulgaria şi chiar mai departe, în Turcia. Tocmai de aceea, în perioada comunistă, mulţi români au încercat să fugă peste graniţă.

Peştera de la Limanu este considerată exemplul perfect de labirint subteran, cu galerii întortocheate, în jurul cărora s-au croit poveşti misterioase. A fost refugiu în timpul unor atacuri, ascunzătoare pentru hoţi, casă pentru pribegi, loc secret de practicare a unor ritualuri religioase, încă din neolitic, trecând prin antichitatea dacică, grecească, daco-romană, epoca medievală.

Un labirint de 12 hectare care se întinde pe sub platoul de la Limanu, comuna care reuneşte vestitele sate turistice 2 Mai şi Vama Veche, despre care se spune că era folosit de românii fugari.

Potrivit mangalia.ro, unii cercetători consideră că cel puţin o parte din galerii au fost în întregime săpate de om, în multe locuri fiind evidentă dăltuirea pereţilor. Văzută în plan, reţeaua de galerii seamănă mai degrabă cu harta străzilor unui oraş neglijent sistematizat. Folclorul local a transmis faptul că galeriile s-ar întinde prin beciuri şi fântâni din Limanu până în Bulgaria sau chiar Turcia.

Dincolo de legende, peştera de la Limanu mai are o particularitate. Deşi este într-un areal al lacurilor şi al Mării Negre, este atât de ermetică, încât nici apa n-a putut pătrunde, astfel că aici nu găseşti stalactite sau stalagmite. Caverna este cunoscută şi sub alte nume, cum ar fi Caracicula (vechea denumire a aşezării Limanu), sau La Lilieci, sau la Icoane – datorită unor chipuri sculptate în piatră ce păzeau odinioară intrarea.

Inclusă în situl Natura 2000, peştera de la Limanu este unul dintre cele trei adăposturi din România pentru liliecii cu potcoavă – Rhinolophus mehelyi. Specia a fost diminuată de la peste 5000 exemplare la circa 300 indivizi. Motivul? Peştera încă este un magnet pentru căutătorii de comori.

Peştera Limanu are o lungime de aproape 4 kilometri şi sute de galerii care şerpuiesc pe sub sat. Se spune că în această peşteră s-au adăpostit dacii împreună cu toate bunurile lor mai de preţ, pentru că erau prigoniţi de către romani. Sistemele de protecţie au fost distruse, iar vizitatori au pătruns cu făclii îmbibate în motorină.