De ce sărăcia poate accelera îmbătrânirea creierului. Care este explicaţia ştiinţifică conform unui studiu recent

Oamenii de știință au descoperit o legătură între veniturile mici ale gospodăriilor și degradarea mai rapidă a materiei albe din creierul nostru. În timp ce nivelurile acestei materii albe scad odată cu vârsta, traiul în sărăcie pare să accelereze acest proces.

De ce sărăcia poate accelera îmbătrânirea creierului. Care este explicaţia ştiinţifică conform unui studiu recent

Oamenii de știință au descoperit o legătură între veniturile mici ale gospodăriilor și degradarea mai rapidă a materiei albe din creierul nostru. În timp ce nivelurile acestei materii albe scad odată cu vârsta, traiul în sărăcie pare să accelereze acest proces. Iată de ce sărăcia poate accelera îmbătrânirea creierului, conform unui studiu recent.

Descoperirile se bazează pe analiza a 751 de persoane cu vârste cuprinse între 50 și 91 de ani, realizată de o echipă de cercetători de la Universitatea din Lausanne și de la Universitatea din Geneva, în Elveția.

După ce s-a ținut cont de factori precum vârsta, sexul și unele aspecte cheie legate de sănătate, studiul a constatat că persoanele din gospodăriile mai sărace au prezentat mai multe semne de îmbătrânire a materiei albe din creier la scanările RMN și au obținut rezultate mai slabe la testele cognitive decât cele din gospodăriile mai bogate.

Sărăcia poate accelera îmbătrânirea materiei albe din creier

„Acest studiu a urmărit să ofere o perspectivă asupra căilor care leagă expunerile socioeconomice – venitul gospodăriei, ultima poziție profesională cunoscută și traiectoriile socioeconomice pe parcursul vieții – cu microstructura creierului și performanța cognitivă la vârsta adultă mijlocie și târzie.”, scriu cercetătorii în lucrarea publicată.

Materia albă este de-a dreptul esențială atunci când vine vorba de deplasarea mesajelor și semnalelor în interiorul creierului, iar cantitatea de materie albă disponibilă are un efect asupra capacității cognitive. Trăirea în sărăcie – sau, după cum spun cercetătorii, expunerea la „dezavantaj socio-economic cronic” – a fost asociată de mult timp cu o sănătate precară și cu un declin cognitiv mai rapid.

În acest caz, echipa a vrut să analizeze mai îndeaproape de ce s-ar putea întâmpla acest lucru, descoperind că numărul de fibre care se ramifică din fiecare neuron (densitatea neuronilor) și gradul de acoperire protectoare a acestor fibre (mielinizarea) par să contribuie la o degradare mai rapidă a materiei albe.

Studiile anterioare care au explorat creierul și nivelurile socio-economice au luat în considerare în principal volumul global al creierului. Acum, că au fost identificate asocierile structurale mai fine, se pot investiga în continuare posibilele mecanisme care stau la baza acestora.

Această lucrare a detectat cât de liber se deplasează moleculele – în principal apa – prin creier (difuzivitatea medie), care pare să depindă de cantitatea de mielină și de densitatea ramificațiilor neuronale, ceea ce indică faptul că acestea sunt factori importanți asupra cărora trebuie să se concentreze.

Cu toate acestea, la persoanele cu venituri medii mai mari, acești markeri ai îmbătrânirii materiei albe cerebrale nu au avut un efect la fel de negativ asupra performanței cognitive.

„Indivizii din gospodăriile cu venituri mai mari au prezentat performanțe cognitive conservate chiar și cu o difuzivitate medie mai mare, o mielinizare mai mică sau o densitate mai mică a neuronilor.”, scriu cercetătorii.

Se pare că a avea mai mulți bani acționează ca un fel de tampon împotriva declinului cognitiv – în ciuda schimbărilor fizice observate, sugerând că există un alt mecanism în joc dincolo de schimbările observate până acum.

Cercetările nu au analizat îndeaproape până acum relația dintre microstructura creierului și nivelul veniturilor, iar acum că această asociere a fost identificată, ea poate fi investigată în continuare – în grupuri mari, mai diverse și în cadrul unor disparități economice mai mari.

În acest caz, echipa de cercetare nu a examinat toți factorii sociali și de mediu care ar putea afecta materia albă – cum ar fi depresia, de exemplu. Totuși, în general, lucrarea lor oferă dovezi suplimentare că o situație financiară mai bună înseamnă și o viață mai sănătoasă.

„Aceste constatări oferă o înțelegere neurobiologică detaliată a diferențelor socio-economice în anatomia creierului și a performanțelor cognitive asociate.”, mai scriu cercetătorii în studiul lor.