Capete gigantice, texte enigmatice: Dispariția inexplicabilă a olmecilor

Din punct de vedere istoric, Mexicul este cunoscut drept teritoriul unde a înflorit una dintre cele mai mari civilizații antice din lume, cea aztecă.

Capete gigantice, texte enigmatice: Dispariția inexplicabilă a olmecilor

Din punct de vedere istoric, Mexicul este cunoscut drept teritoriul unde a înflorit una dintre cele mai mari civilizații antice din lume, cea aztecă.

Și totuși, înainte de dezvoltarea Imperiului Aztec, o altă civilizație sofisticată, a olmecilor, a condus regiunea timp de un mileniu, iar apoi a dispărut inexplicabil.

Cultura olmecă este adesea numită „cultura madre”, adică „civilizația-mamă” a Americii Centrale. Așadar, cine au fost olmecii și ce au lăsat ei în urmă?

Civilizația olmecă a înflorit între anii 1400-1500 și 400 î.e.n.. Siturile în care au fost descoperite rămășițe ale culturii olmece sunt situate în principal pe coasta sudică a Golfului Mexic, în special în statele Veracruz și Tabasco.

Cele mai importante situri olmece sunt San Lorenzo, La Venta și Tres Zapotes. San Lorenzo a fost principalul centru politic, religios și comercial al olmecilor.

Cel mai important sector al acestui sit, unde au fost găsite numeroase sculpturi, este locul în care, cel mai probabil, au trăit nobilimea și preoții.

Un alt oraș important a fost La Venta. Așezarea a fost locuită între anii 900 și 400 î.e.n. Aici se găsesc numeroase elemente care demonstrează bogăția și puterea olmecilor: patru capete de piatră gigantice, o piramidă, altare de bazalt, trei mozaicuri și alte monumente din piatră impresionante.

Misterul scrierii olmece

Deși olmecii aveau un sistem de scriere, până în prezent au fost descoperite doar câteva inscripții create de acești oameni misterioși.

Unul dintre cele mai cunoscute exemple de scriere olmecă este piatra Cascajal, descoperită în 1999 într-o carieră.

Tăblița datează din anul 900 î.e.n., fiind cea mai veche scriere din Lumea Nouă. Potrivit Ancient Origins, este inscripționată pe o singură fațetă, care conține 62 de glife.

Simbolurile sunt aranjate pe mai multe rânduri și par să reprezinte insecte, plante, animale și câteva obiecte. De asemenea, tăblița pare să fi fost ștearsă și reinscripționată de mai multe ori de-a lungul timpului.

Cu toate acestea, arheologii nu au descoperit suficient de multe scrieri pentru a putea descifra limbajul olmecilor.

De aceea, majoritatea informațiilor pe care le avem despre această civilizație provin din celelalte dovezi arheologice.

Capetele gigantice cu trăsături neobișnuite

Cele mai valoroase artefacte lăsate în urmă de olmeci sunt așa-numitele capete gigantice. Aceste reprezentări ale capetelor umane sunt sculptate în blocuri imense de bazalt.

Până acum au fost descoperite cel puțin 17 astfel de sculpturi. Capetele au înălțimea între unu și trei metri și par să reprezinte chipurile unor bărbați de vârstă adultă, cu obraji și buze cărnoase, nasuri plate și ochi ușor încrucișați.

De altfel, aceste caracteristici fizice sunt încă frecvente în rândul populațiilor din Veracruz și Tabasco. De aceea, unii arheologi cred că sculpturile ar putea fi reprezentări ale unor conducători olmeci.

Olmecii au produs și versiuni în miniatură ale acestor capete gigantice. Un exemplu este „mască” de piatră care poate fi admirată la British Museum.

Această mască, confecționată din serpentin, are doar 13 centimetri înălțime, trăsăturile ei sunt similare cu cele ale capetelor gigantice.

Deși aceste trăsături neobișnuite pot fi observate la urmașii olmecilor, unii savanți au speculat că sculpturile ar putea fi reprezentări ale unor indivizi africani, asiatici sau chiar mediteraneeni.

Masca are, de asemenea, patru găuri pe față, care, potrivit unor savanți, ar putea reprezenta cele patru puncte cardinale.

Din cauza lipsei de schelete aparținând olmecilor (acestea au fost, probabil, dizolvate de solul acid al pădurii tropicale), masca ar putea fi cea mai apropiată reprezentare a acestor oameni misterioși.

Moștenirea olmecilor – jocul cu mingea de cauciuc

În anul 400 î.e.n., civilizația olmecă a dispărut în mod misterios, din cauze încă necunoscute. Teoriile variază de la schimbări climatice care au făcut imposibilă procurarea și creșterea hranei, până la cutremure și erupții vulcanice devastatoare.

Deși olmecii au fost redescoperiți de arheologi relativ recent (după cel de-Al Doilea Război Mondial), amintirea lor a rămas vie în rândul populațiilor din America Centrală.

De altfel, în limba aztecă există cuvândul „olmec”, care semnifică „oamenii de cauciuc”. Se pare că „jocul cu mingea de cauciuc”, care a fost observat de spanioli când au intrat în contact cu aztecii, a fost inventat de olmeci.

Deoarece jocul implica utilizarea unei mingi de cauciuc, acesta poate fi motivul pentru aztecii îi denumeau pe olmeci „oamenii de cauciuc”. Acest joc se regăsește și la civilizațiile ulterioare din America Centrală.

Deși rămân multe de descoperit despre originile, viața și dispariția olmecilor, dovezile obținute până acum arată că această cultură a avut o influență considerabilă în America Centrală.