În ce galaxii ar putea să apară viaţa inteligentă?

Un studiu recent pune la îndoială concluziile unui studiu din 2015 care sugera că galaxiile eliptice prezintă şanse mai mari de a găzdui civilizaţii extraterestre.

În ce galaxii ar putea să apară viaţa inteligentă?

Căutarea vieţii extraterestre şi în special a celei inteligente reprezintă, cu siguranţă, un domeniu extrem de important al ştiinţei moderne, deşi care a făcut mult prea puţine descoperiri.

În acest moment, oamenii de ştiinţă încearcă să stabilească care ar putea fi acele condiţii care să favorizeze apariţia civilizaţiilor extraterestre, un studiu din 2015 stabilea că galaxiile eliptice gigant au şanse de 10.000 de ori mai mari faţă de galaxiile spirala,  precum Calea Lactee, de a găzdui astfel de fenomene. Totuşi, un studiu recent pare a contrazice această concluzie, pornind de la o serie de asumpţii şi concepte teoretice, notează Phys.

Daniel Whitmire, un profesor pensionat de astrofizică, susţine că studiul 2015 încalcă un fundament al statisticii numit principiul mediocrităţii, acesta sugerează că nu există observatori privilegiaţi ai unui fenomen dat. Acest principiu decurge din principiul cosmologic formulat de către Copernic şi explică faptul că atunci când observăm un fenomen, în realitate putem vedea doar una din numeroasele manifestări ale respectivului fenomen.

Aplicat pe această problemă, a vieţii inteligente în Univers, principiul mediocrităţii sugerează că civilizaţiile extratestre nu reprezintă un fenomen unic. „Lucrarea din 2015 a avut o problemă serioasă cu principiul mediocrităţii”, explică Whitmire. „Cu alte cuvinte, de ce nu trăim într-o mare galaxie eliptică? (n.r. Calea Lactee este o galaxie spiralată) Pentru mine asta a ridicat un semn de întrebare. De fiecare dată când te identifici ca anormal, adică atipic, atunci aceasta este o problemă pentru principiul mediocrităţii”.

Lucrarea semnată de către Whitmire explică problemele studiului din 2015 şi prin raportarea la condiţiile de mediu din galaxiile eliptice, mai exact la radiaţiile emise de către supernovele şi quasarii din interiorul acestora: „Aceste galaxii au trecut printr-o fază incipientă în care există atât de multă radiaţie încât ar fi distrus complet toate planetele locuibile în galaxie şi, ulterior, rata de formare a stelelor şi, astfel, orice planete noi, au ajuns în esenţă la zero. Nu se formează stele noi şi toate stelele vechi au fost iradiate şi sterilizate”, concluzionează astrofizicianul.

Studiul a fost publicat în Monthly Notices of the Royal Astronomical Society.