Amprenta genetică, semnătura strămoșilor în AND-ul nostru

Amprenta genetică sau profilul genetic este rezultatul unei analize genetice făcute pe un țesut biologic

Amprenta genetică, semnătura strămoșilor în AND-ul nostru

Amprenta genetică sau profilul genetic este rezultatul unei analize genetice făcute pe un țesut biologic, sânge, spermă, fir de păr, secreţie vaginală, saliva. Amprenta genetică este utilizată în medicină legală pentru a identifica infractori sau criminali.

În anul 1985, Lordul Alec Jeffreys, doctor în genetică, a descoperit metoda de identificare prin ADN. Tehnica a fost implementată începând cu anul 1987. Deși doi oameni pot avea un patrimoniu genetic aproape identic, anumite secvenţe din structura ADN-ului sunt specifice fiecărui individ, ceea ce ne face unici.

Amprenta genetică a rezolvat cazuri celebre

Prin utilizarea amprentei genetice au fost rezolvate cazuri celebre. Pe baza cenuşii de la crematoriu, s-a constatat că Anna Anderson nu a fost Marea Ducesa Anastasia Romanova a Rusiei, fiica tarului, așa cum susţinuse în anul 1920.
În anul 1992, un test ADN a relevat că medicul nazist Josef Mengele a murit în Brazilia și a fost înmormântat sub numele de Wolfgang Gerhard.

La începutul anului 2019, societatea Family Tree DNA a pus la dispoziția FBI milioane de teste genetice, cu scopul de a fi utilizate în anchetele penale. Această decizie a fost luată fără a consulta subiecţii acestor teste, Family Tree DNA susţinând că are obligativitatea de a nu mai păstra confidenţialitatea testelor, atunci când autoritățile intervin.

Au fost și persoane care au susținut că este o violare a vieții private, accesul la baza de date făcându-se fără consimţământul subiecţilor.

Amprenta genetică și identificarea părinților

Mult timp, s-a considerat ca testele de paternitate sunt cea mai sigură metodă de a identifica părinții naturali. Ultimele descoperiri infirma acest lucru. În anul 2002, americanca Lydia Fairchild solicita un test pentru a putea cere pensie alimentară tatălui copilului. Ca urmare a testului efectuat a avut surpriza să constate că nu este mama biologică a celor trei copii ai săi.

Testul a fost refăcut și a fost obținut același rezultat, cu toate că, Lydia născuse cei trei copii. Orice logică era contrazisa. După mai multe cercetări, geneticienii au ajuns la concluzia că ovarele Lydiei nu-i aparţineau, ci erau ale unei surori gemene pe care organismul ei a asimilat-o în timpul vieții intrauterine.

Feţii gemeni se contopesc până ce formează o singură fiinţă care se numește gemeni fantoma. Ca urmare, fetusul care supraviețuiește va îngloba material genetic de la celălalt fetus. În acest mod se explica faptul că mai multe organe pot avea un ADN diferit.

Exista și cazuri în care în timpul vieții intrauterine intervin mutaţii genetice generate de consumul de anumite substanţe sau a stilului de viața al mamei. Aceste situații modifica materialul genetic al copilului și îl fac incompatibil cu cel al mamei.

Erorile în testele de paternitate se produc și în cazul în care tatăl are o vârsta înaintată. Este cunoscut faptul că, odată cu vârsta, mutaţiile genetice la nivelul spermei cresc.

Data de naștere și amprenta genetică

În Apocalipsa lui Ioan numărul 666 este malefic, pentru daci cifra 6 avea o importanță aparte. Săptămâna avea șase zile, luna avea șase săptămâni, anul avea 360 de zile plus o săptămână întreagă de an nou, de cinci zile. În a șasea zi începea anul nou.

În anul bisect săptămâna specială avea șase zile. Anii bisecți erau foarte importanți pentru daci, perioade în care se rugau și făceau sacrificii pentru zeul lor, Zamolxe. Dacii purtau pe frunte sau pe mână un desen cu cifra șase.

În numerologie cifra șase reprezintă armonia, unitatea, familia. În domeniul ezoteric, cifra șase este reprezentată de steaua cu șase colțuri care îmbină triunghiul material cu cel spiritual.

Și în Biblie cifra șase are o importanță aparte. La vârsta de șase ani, Iisus a fost dat la școală, în ziua a șasea a transformat apa în vin.

Cifra șase reprezintă perfecțiunea. Multiplicată prin ea însăși dă un număr în componența căruia regăsim cifra șase, 36, 216.

Cifrele sunt considerate un limbaj simbolic. Fiecare are un anumit simbol. Dacă însumăm anul de naștere cu luna și ziua în care ne-am născut obținem o cifră care ne caracterizează și ne reprezintă.

Limbajul datei de naștere

  • Cifra unu reprezintă persoane cu autoritate, voință, persoane puternice care răzbesc în viață.
  • Cifra doi reprezintă dualitatea, sensibilitatea, dependența de o altă persoană.
  • Cifra trei reprezintă creativitatea, munca în echipă, entuziasmul, comunicarea.
  • Cifra patru este caracterizată prin muncă, ordine, autodisciplină, rigoare.
  • Cifra cinci reprezintă libertate, mobilitate, aventură, dinamică.
  • Cifra șapte reprezintă viața interioară, introspecția, originalitatea.
  • Cifra opt reprezintă realizarea materială, afacerile, reușita. Cifra nouă reprezintă idealismul, vocația, altruismul.

Fiecare literă corespunde unei cifre. A=1, B=2,…,U=21, adică 2+1=3. Putem să calculăm vibrația pe care numele și prenumele îl au.

Istoria, religia, cultura, toate sunt formate în jurul cifrelor. Viața fiecăruia dintre noi este marcată de cifre.

Totul în jurul nostru este vibrație iar cifrele au vibrațiile lor, au propria energie. În aceste condiții data nașterii este numită amprenta genetică a fiecăruia dintre noi.

Data nașterii exprimă obstacolele, reușitele, pe care fiecare dintre noi le avem de urmat. Sunt specialiști în numerologie care susțin că există o legătură între data nașterii și cea a morții. Poate că e mai bine să nu o cunoşteam.

Amprenta epigenetică și violența

Abuzuri, violențe, rele tratamente, toate acestea au o influență directă asupra ADN-ului uman. Această informație vine de la Elisabeth Blackburn, laureată a premiului Nobel pentru medicină, din anul 2009.

Primele studii în acest sens, le-a efectuat Freud care susținea că traumele și abuzurile din copilărie vor marca adultul pe toată perioada vieții. Mai mult, persoanele sunt predispuse la boli cum ar fi, diabetul, obezitatea, boli cardiologice, depresie, anxietate.

Cea mai surprinzătoare afirmație este cea legată de anumite modificări pe care le înregistrează ADN-ul uman. Mamele care suportă șocuri și traume în perioada celor nouă luni de sarcină aduc pe lume copii care pot suferi de boli cronice. La acești copii s-a observat că ADN-ul este îmbătrânit.

Traumele alterează ADN-ul

Acest fenomen de îmbătrânire, se produce în perioada cuprinsă între 9 și 17 ani. Traumele și abuzurile afectează capetele cromozomilor care formează ADN-ul. Implicit vom asista la îmbătrânirea celulelor și la apariția unor boli în organism.

Cercetătoarea Blackburn susține că autismul ar avea cauza în traumele pe care le-a suferit mama în perioada de sarcină.

Specialiștii canadieni au examinat creiere ale persoanelor care s-au sinucis sau au murit din cauza schizofreniei și au constatat că la nivelul neuronilor erau modificări majore.

Amprenta epigenetică se moștenește

Cu alte cuvinte, experiențele noastre lasă amprente în celulele noastre, le marchează epigenetic. Dacă o celulă se dezvoltă normal, comportamentul nostru va fi unul normal și invers. Amprenta epigenetică se moștenește. Această afirmație se bazează pe un studiu făcut în Olanda, în anul 1945. Din cauza lipsei de alimente toți copii născuți în acea perioadă au avut o greutate mai mică față de cea normală. La vârsta adolescenței s-au confruntat cu probleme legate de diabet.

Studiul a continuat pe urmașii celor născuți în anul 1945 și a demonstrat că aceștia aveau probleme legate de greutate și de diabet.

Traumele nu lasă amprente numai în creierul uman ci și în spermatozoizi și ovule. Omul are în jur de 35000 de gene. Fiecare dintre acestea sintetizează o proteină proprie implicată în dezvoltarea și funcționarea caracterelor și a stării de sănătate a organismului.